Robert McKee: Story

Istoria Filmului / Articole /

· scris de

Cyborguri, monştrii, succes
James Cameron 1.

James Cameron, regizorul filmului Titanic – care a realizat cel mai mare profit din toate timpurile şi a obţinut cele mai multe premii Oscar – este deţinătorul recordului mondial în rândul regizorilor faimoşi hollywoodieni, şi se află în lumina reflectoarelor aproape de la începuturile carierei sale. Numele său, începând cu filmul Terminator din 1984, este echivalent cu succesul garantat. Acum suntem cuprinşi de febra Avatar-ului, în aceste condiţii, scenaristul-regizor are toate şansele să doboare mai multe recorduri.

În afară de melodrama înduioşătoare a Titanicului – îmbunătăţită cu efectele vizuale profesionale-adevăratul domeniu al lui Cameron rămâne filmul de acţiune sci-fi condimentat cu multă dinamică. Cu excepţia a două pelicule (Titanic, True LiesMinciuni adevărate), opera regizorală care conţine doar 8 filme artistice ne călăuzeşte în lumea fantasticului. Pe tot parcursul carierei sale a revoluţionat lumea efectelor vizuale, exploatând oportunităţile date de tehnica digitală în curs de dezvoltare, apoi posibilităţile filmelor tridimensionale IMAX.

Cameron s-a născut pe 16 august 1954 în Canada. Tatăl lui era inginer electrician, mama lui era asistentă medicală înzestrată cu talente artistice, iar fratele lui Mike, a devenit cascador. În anul 1971 familia s-a mutat în Statele Unite, în oraşul Californian Brea. James a studiat fizica la facultatea Call State-Fullerton, apoi a intrat în câmpul muncii ca şi camionagiu. Conform legendelor, debutul său în lumea filmului a fost determinată de povestea de mare succes a lui George Lucas (Star Wars – Războiul stelelor 4., 1977). La început s-a ocupat cu realizarea decorurilor interioare.

Primul pas ca regizor l-a făcut în 1978, creând un scurt metraj sci-fi de 12 minute intitulat Xenogenesis, care se doreşte a fi un omagiu adus epopeei lui George Lucas evocând aproape în totalitate viziunea întunecatei Stele a Morţii. Cei doi pasageri a navei cosmice fără nume caută cu înfrigurare acel punct din spaţiu, unde omenirea ar putea să o ia de la capăt. Deşi Cameron a lucrat cu un co-regizor (Randall Frakes), germenii operei valoroase a lui Cameron se pot distinge destul de clar în această producţie. De exemplu omul mărunt şi vulnerabil şi robotul gigantic care îl persecută voi fi laitmotivul tuturor filme science fiction realizate de Cameron. De asemenea în operele sale timpurii deja se observă atracţia manifestată de maestru faţă de trucaje, înclinare care s-a amplificat de-a lungul timpului, paralel cu progresul tehnicii, începând de la filmările combinate până la tehnica digitală IMAX.

Cameron a învăţat meseria alături de producătorul Roger Corman, care a fost renumit atât pentru filmele sale ieftine cât şi pentru faptul că munca împreună cu el era echivalentă cu absolvirea colegiului de film. Prima sarcină pentru un lung metraj l-a primit la 27 de ani la recomandarea lui Corman. Acesta a fost franciza horror realizat cu un buget mic, intitulat Piranha 2.: Peştii ucigaşi (Piranha 2.: The Spawning, 1981). Circumstanţele turnărilor nu au fost cele mai prielnice – pe de o parte din cauza situaţiei financiare dificile, pe de altă parte din cauza divergenţelor perpetue dintre tânărul regizor şi producătorul Ovidio G. Assonitis. Producţia a fost un adevărat eşec, despre care Cameron se pronunţă totdeauna într-un ton ironic: „Filmul începe să se îmbunătăţească pe la jumătate, asta în cazul în care îl vizionezi într-un cinematograf în aer liber pentru automobilişti în compania unei jumătăţi de duzină de bere” – spunea sarcastic într-un interviu.1

Noua dimensiune a maleficului

Amintirile neplăcute în scurt timp au fost date uitării după răsunătorul succes al următorului film, Terminatorul (The Terminator, 1984). Punctul de plecare a scenariului lui Cameron a fost – după anumite presupuneri – un coşmar în care el este urmărit de o maşină ieşind din flăcări. Evenimentele au loc în 2029, în timpul celui de-al treilea război mondial când oamenii duceau o luptă îndârjită împotriva roboţilor cărora li s-a trezit conştiinţa. În utopia apocaliptică a progresului tehnic, un cyborg „superputernic”, „terminator” (Arnold Schwarzenegger), este trimis înapoi în timp de către computerul atotştiutor Skynet ca să împiedice naşterea unui bărbat pe nume John Connor, care avea să devină liderul rezistenţei de mai târziu. Partizanii rezistenţei trimit după el în trecut propriul războinic, sergentul-major Kyle Reese (Michael Biehn) ca să vină în apărarea mamei copilului, Sarah Connor (Linda Hammilton). Kyle şi Sarah, cum era de aşteptat, se îndrăgostesc iar la sfârşitul filmului aflăm că femeia a rămas însărcinată şi prin voia sorţii copilul va fi botezat John. Continuarea povestirii este garantată, nu numai datorită faptului că povestea filmului de acţiune science fiction era originală, dar şi mulţumită faptului că acesta dispune de un potenţial uriaş încă neexploatat.

Cameron dorea neapărat ca filmul să fie regizat de el însuşi. Deşi mai multe studiouri de film erau interesate de scenariu, multe dintre ele au avut rezerve în a încredinţa regia unei persoane care nu are la palmares decât un film cu buget mic eşuat. Doar la Helmdale Film au fost de acord în privinţa aceasta. „În industria filmului de multe ori se zice NU, însă acest răspuns nu este de acceptat” – zicea odată, foarte inspirat, Cameron. În procesul de producţie intră şi o firmă recent formată, Pacific Western Productions – care a fost producătorul următoarelor 3 filme ale lui Cameron – al cărei proprietar, Gale Ann Hurd a mai lucrat înainte cu Roger Corman. Hurd a cumpărat scenariul filmului Terminatorul şi dreptul de franciză pentru suma simbolică de 1 dolar. Investiţia s-a dovedit extrem de rentabilă. Terminatorul avându-l în rolul principal pe Arnold Schwarzenegger a ajuns să fie un succes imens şi a îmbogăţit genul science fiction-ului cu o nuanţă nouă. Acest fapt se datorează nu numai scenariului şi regiei excelente, dar şi unei distribuţii perfecte. Alegerea fostului culturist austriac, fostul Mr. Universe Schwarzenegger a fost perfectă pentru rolul robotului fără sentimente, care prin caracterul său negativ a creat definiţiei răului într-o nouă dimensiune, înscriindu-se dintr-o lovitură în istoria Hollywoodului, împreună desigur cu regizorul James Cameron.

Numele planetei: succes

În continuarea Cameron a fost însărcinat cu ecranizarea continuării sci-fi-horrorului clasic al lui Ridley Scott din 1979: Alien. Scenariul filmului Aliens: Misiune de pedeapsă a fost scris de însuşi Cameron, iar pe lângă aceasta a mai avut timp să se ocupe şi de scriptul unei alte francize de succes, Rambo 2. (r. George P. Cosmatos). Se presupune că scriptul a fost modificat în mare măsură de personajul principal, Sylvester Stalone, astfel că în 1986 au obţinut ca şi co-autori Zmeura de Aur pentru cel mai prost script. Cu toate că filmul a încasat critici extrem de dure (mai ales datorită atmosferei sale incerte de război rece, care probabil a fost rezultatul contribuţiei lui Stallone), succesul financiar nici de această dată nu se lasă aşteptat.

Pe lângă un profit major, filmul Aliens (turnat din 18,5 milioane de dolari a încasat un venit de 85 milioane doar în Statele Unite) nu numai că nu a fost „premiat” cu Zmeura de Aur, dar a obţinut 7 nominalizări Oscar. Astfel Cameron ajunge un artist de prima clasă fiind curtat de cele mai bune studiouri. În opinia multor critici şi fani, pelicula lui Cameron este mult mai reuşită decât prima parte, ceea ce rareori se întâmplă cu părţile secunde a unor filme. Conform poveştii filmului, au trecut 57 de ani de când echipajul navei spaţiale Nostromo a fost exterminat de către o fiinţă extraterestră necunoscută. Unicul supravieţuitor este locotenentul Ellen Ripley (Sigourney Weaver), care în cele din urmă a reuşit să arunce fiinţa extraterestră în spaţiu, ca după aceea să intre în hibernare pentru a evita îmbătrânirea. Capsula de salvare a lui Ripley este găsită după mai multe decenii de derivă în spaţiul imens. Ea trebuie să se întoarcă pe planeta unde au descoperit ouăle fiinţelor extraterestre în calitate de consultant în cadrul unei expediţii a trupelor militare speciale. Deşi povestea este o continuare veridicăa primului film, cele două episoade prezintă numeroase divergenţe. Varianta lui Ridley Scott, al cărui gen este psicho-horror, introduce tensiune în acţiune prin intermediul suspiciunii ceea ce – trebuie să recunoaştem – este un aspect cât se poate de nereuşit: spectatorul nu vede mai nimic din monstrul care îl „îngrozeşte”. În comparaţie cu aceasta, ecranizare lui Cameron conţine mult mai multă acţiune, eroii noştri sunt asaltaţi de haite întregi de extratereştrii malefici, fără suflet – pe când în primul film există doar un singur monstru. Filmul Aliens devine primul în şirul de filme de acţiune-horror-sci-fi având ca temă principală vânătoarea monştrilor extratereştrii. Caracterul lui Ripley, personificat de Sigourney Weaver intră în memoria spectatorilor ca militant de frunte al emancipării (actriţa fiind nominalizată la premiul Oscar).

Următorul film al lui Cameron, Abisul (The Abyss, 1989), a avut ca bază o nuvelă proprie scrisă în anii de liceu. Eroii nuvelei cu acelaşi titlu sunt muncitori la o sondă de petrol, care descoperă o lume nouă subacvatică. Acestă peliculă este în contrast cu filmul Aliens, ea prezintă extratereştrii sub forma unor fiinţe prietenoase, fapt greu de digerat de către spectatorii obişnuiţi cu emoţii morbide. Fiinţele ciudate au fost create cu tehnică digitală – aflată la început în acele vremuri – care a fost utilizată cu predilecţie în următoarele sale filme, producând o calitate din ce în ce mai profesională. Cea mai mare parte a acţiunii se petrece în adâncul oceanului. Perfecţionismul lui Cameron este dovedit de faptul că mulţumită tehnicii avansate scenele erau filmate sub apă iar din motive de autenticitate la majoritatea secvenţelor periculoase nu erau folosiţi cascadori ci actorii propriu-zişi (într-un moment al filmărilor, personajul principal masculin, Ed Harris, apoape era să se înece). Filmările au avut loc într-o atmosferă încordată, echipa a suportat cu greu maximalismul lui Cameron. „Îmi aduc aminte că Jim Cameron m-a impresionat profund atunci când l-am întâlnit” – spunea Mary Elizabeth Mastrantonio, actriţa principală din Abisul „Era foarte sigur pe sine şi şi-a explicat fiecare idee foarte clar şi entuziasmat. Până la terminarea filmărilor însă, era să-l omor de câteva ori.”

[Continuare]


 

1. Citat de Megyeri Dániel: Filmele mici ale marilor maeştrii – James Cameron

2. Sursă: http://www.amazingcameron.com/biography.html

tradus de

Comentează!



antispamgeneraţi un cod nou!


Nu folosi tag-uri HTML: ele vor fi şterse automatic.
Textul poate fi formatat în stil wiki. Ajutor aici.

Filme legate

Terminatorul (The Terminator)

Terminatorul (The Terminator) – Statele Unite ale Americii, film de acţiune, science fiction, 1984. Regizor: James Cameron.

Mă uit pe Istoria Filmului

  • Părerea noastră
    9/10
  • Părerea cititorilor
    10/10 · 1 părere
  • Părerea ta?

Aliens - Misiune de pedeapsă (Aliens)

Aliens - Misiune de pedeapsă (Aliens) – Statele Unite ale Americii–Marea Britanie, film de acţiune, science fiction, thriller, 1986. Regizor: James Cameron.

Mă uit pe Istoria Filmului

  • Părerea noastră
    10/10
  • Părerea cititorilor
    10/10 · 1 părere
  • Părerea ta?

Abisul (The Abyss)

Abisul (The Abyss) – Statele Unite ale Americii, film de aventură, dramă, film mistic, science fiction, thriller, 1989. Regizor: James Cameron.

Mă uit pe Istoria Filmului

  • Părerea noastră
    9/10
  • Părerea cititorilor
    10/10 · 1 părere
  • Părerea ta?

Articole similare

Universul Alien -

Universul Alien

Dorința de a călători printre stele este probabil de-o vârstă cu trezirea la conștiință a umanității și această curiozitate arhaică cu care ne uităm la cer de zeci de mii de ani, poate, ne-a influențat în mod fundamental gândirea și cultura.

© 2011 Asociaţia Filmtett  ·  Despre noi  ·  Articole  ·  Versiunea în limba maghiară  ·  Dezvoltat de Weblap.ro