Robert McKee: Story

Mihai Fulger

Istoria Filmului / Articole /

· scris de

Mica odisee
György Kristóf: Out

Selecţionat, cu primul său lungmetraj, Out, în secţiunea competiţională „Un Certain Regard” a Festivalului de la Cannes, cineastul slovaco-maghiar György Kristóf ne aminteşte, în momentele cele mai bune ale filmului, de maeştri precum Otar Iosseliani sau Aki Kaurismäki.

Ágoston (interpretat convingător de actorul ungur Sándor Terhes, care are un rol secundar şi în filmul lui Kornél Mundruczó Luna lui Jupiter / Jupiter holdja, intrat în principala competiţie canneză) este un bărbat care, la peste 50 de ani, este nevoit să-şi regăsească sensul vieţii. Într-o dimineaţă, el se trezeşte, ca de obicei, la sunetul ceasului cu alarmă, dar, încă buimac, realizează că nu mai are serviciu la care să plece, fiindcă tocmai îşi pierduse slujba dintr-o centrală energetică slovacă. Noul patron al uzinei le ţinuse un discurs îmbărbătător angajaţilor, anunţându-i cu regret că este nevoit să concedieze 40% dintre ei, dar declarându-şi convingerea că ghinioniştii vor depăşi cu tărie momentul, ca nişte adevăraţi luptători ce sunt, pentru un viitor mai bun al tuturor. Ágoston se numărase, evident, printre cei 40%.

Protagonistul filmului lui György Kristóf nu reuşeşte să-şi găsească refugiul în sânul familiei sale. Cu soţia nu prea mai are ce comunica, pasiunea adormită fiind trezită acum doar de incidente casnice, precum inundarea băii de maşina de spălat. Iar fiica lor e independentă şi, oricum, pare mai interesată de renii norvegieni decât de părinţii ei. Atunci când dă peste un anunţ de angajare al unei fabrici din Letonia, Ágoston vede în potenţialul nou post şansa de a-şi îndeplini dorinţele de-o viaţă: de a călători şi de a cunoaşte locuri noi, de a ajunge la mare şi de a prinde peştele cel mare…

Aşa începe mica odisee a unui om mărunt, care devine, la o vârstă prea înaintată pentru a-i mai oferi multe oportunităţi şi surprize, un exilat social, adică un individ out. Voiajul deziluzionatului Ágoston nu se va termina în fabrica baltică (unde reuşeşte să se angajeze, deşi nu era dorit, datorită sprijinului unei secretare entuziasmate de protecţia animalelor), ci îl va purta pe neeroicul erou al lui Kristóf tot către nord, unde s-ar găsi peştii mult visaţi. Motoul filmului este „Aici începe marea, ea nu are sfârşit.” Iar povestea lui Ágoston are şi ea final deschis, deşi regizorul revine, ciclic şi simbolic, la imaginile de la început, cu o plasă pescărească, aruncată în apă, care se umple de vietăţi marine. Protagonistul filmului poate fi şi el văzut ca un peşte mic, captiv în ochiurile unei plase uriaşe.

Coproducţia slovaco-maghiaro-cehăOut este o comedie mai degrabă amară, având drept atuuri observarea, în scurte compoziţii impecabile vizual şi cromatic (imaginea este semnată de experimentatul Gergely Pohárnok), a unor variate medii socio-profesionale sau grupuri regulate ori ocazionale (muncitorii, pescarii, muşteriii unui bar, frecventatorii unui club etc.), şi creionarea, de către regizor, coscenariştii săi (Eszter Horváth şi Gábor Papp) şi actorii foarte bine aleşi, a unor personaje remarcabile prin extravaganţă, dar totodată credibile. Un astfel de personaj este o femeie care poartă pretutindeni un iepure împăiat, dar fără urechi, pe care îl numeşte tandru Lev, alte două alcătuiesc un cuplu rus, înfierbântat de „energii pozitive”, ce atinge apogeul kitschului mediatico-religios.

Menajeria umană reprezentată pe ecran relevă ocazional atitudini dureros de actuale, precum xenofobia naţionalistă, prezentă printr-un maistru leton, care-i consideră pe străini (trataţi – în opinia lui – de ceilalţi drept „buricul pământului”) principalii vinovaţi de faptul că „ţara asta rămâne în urmă” şi militează pentru „ordine şi disciplină”, fără de care am fi sortiţi extincţiei (cum sunt şi peştii, de altfel, după un membru al echipajului unui pescador). Impresia generală de turn Babel din universul ficţional (în film se vorbeşte în maghiară, slovacă, letonă, estonă, rusă şi poloneză) potenţează mesajul filmului. Dar regizorul izbuteşte să păstreze echilibrul între fresca unei lumi tot mai dezumanizate şi portretul unui refuzat al acestei lumi (de pildă, prin frecvente planuri-detaliu cu obiecte legate de universul subacvatic, ne este reamintit ţelul protagonistului). Out este un debut notabil, care, datorită selecţiei canneze, are asigurat un traseu festivalier cu multe succese, dar şi care certifică un cineast demn de urmărit.

Comentează!



antispamgeneraţi un cod nou!


Nu folosi tag-uri HTML: ele vor fi şterse automatic.
Textul poate fi formatat în stil wiki. Ajutor aici.

Tag-uri

dosar, articol, film

© 2011 Asociaţia Filmtett  ·  Despre noi  ·  Articole  ·  Versiunea în limba maghiară  ·  Dezvoltat de Weblap.ro