Robert McKee: Story

Istoria Filmului / Articole /

Film şi artă plastică

Un plan-general blând, un zoom turbat... - Cinema şi pictură în Barry Lyndon

· scris de

Până şi laicii pot observa că regizorul Kubrick s-a inspiraţia din pictura secolului al XVIII-lea atunci când el lucra la filmul Barry Lyndon, a cărui acţiune se petrece la sfârşitul acestui secol. Şi mai intrigant este faptul că unele lucrări ale epocii respective chiar i-au servit drept model pentru structurarea unor cadre din film – şi cu toate acestea, momentele cele mai intense ale peliculei sunt cele în care după zăbovirea pe unele imagini deosebit de pitoreşti, camera în sfârşit se pune în mişcare (sau a pornit deja în timp ce ne uitam la ele?)

// dosar

Moara și Crucea - Banda desenată, pictura și cum CGI-ul dă viață imaginii statice

· scris de

Urmărind 12 personaje (din aproximativ 500) care apar în tabloul Calvarul al lui Pieter Bruegel cel Bătrân, Moara și Crucea (Młyn i krzyż, r. Lech Majewski, 2011) caută să creeze iluzia că aparatul de filmat a fost purtat în interiorul operei, unde figurile surprinse în drumul lor spre cruce au prins viață. Astfel, Moara și Crucea îl urmărește pe Bruegel (jucat de Rutger Hauer) și pe finanțatorul său, Nicolaes Jonghelinck (jucat de Michael York), atât în Anvers, unde cei doi au trăit și au lucrat și unde sunt martori la momente ce vor inspira porțiuni din Calvarul – țărani în drumul lor spre moara de vânt din titlu, un tânăr arestat de către mercenari –, cât și în interiorul tabloului, unde Bruegel îi explică lui Jonghelinck structura și menirea sa.

// dosar

Suflete zbuciumate - Portrete de artişti pe ecranul lat

· scris de

„Marii artişti sunt suflete zbuciumate” – afirma sociologul şi antropologul francez Louis Vincent referindu-se la viaţa lui Vincent van Gogh. Viaţa artiştilor stă sub steaua dichotomiei între alcoolism, boli mintale, droguri, autodistrugere (sau nu de puţine ori distrugerea altora), respectiv imaginaţie şi operă creatoare. Toate prezintă poveşti fascinante, exagerate sau chiar fictive, care se pretează foarte bine adaptării pe ecranele de cinema.

// dosar

Arta video sau cum a dat la o parte arta plastică cinemaul -

· scris de

În ultimii cincizeci de ani, monitoarele, proiectoarele, ecranele de cinema au devenit deja echipamente de bază în toate muzeele de artă contemporană ale lumii, de aceea, în acest articol din seria lucrărilor dedicate relaţiei dintre film şi artă plastică, vom trata tema artei video, respectiv relaţiei sale cu arta plastică.

// dosar

© 2011 Asociaţia Filmtett  ·  Despre noi  ·  Articole  ·  Versiunea în limba maghiară  ·  Dezvoltat de Weblap.ro